Cel care
este insotit de ganduri nobile nu este niciodata singur.

Singuratatea
ne marcheaza prin momentele in care nu putem primi in viata noastra pe nimeni
din diverse motive, fie pentru ca nu mai avem incredere in semeni fie pentru ca
ne temem ca nu vom fi intelesi . Ajungem sa credem de multe ori ca nu ne-ar
ajuta ** nimic nici macar comunicarea ** cel de langa noi si atunci incepem sa
suferim si ne izolam, ori mai nou ne plasam in fata monitorului si incepem sa
credem in iluzii, sperand ca cineva candva va fi de partea noastra. Dar se pare
ca tot noi trebuie sa fim primi care ne intelegem si comunicam constructiv cu
noi insine ca sa iesim din starea aceasta.